Negarea problemei în cazul ludomaniei: de ce persoana dependentă nu cere ajutor

În prezent, diferitele tipuri de dependențe reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale care afectează întreaga omenire. Dependența este o boală. Ca formă de tulburare psihică și comportamentală a personalității, dependența este inclusă de Organizația Mondială a Sănătății în lista oficială a bolilor.

La baza majorității dependențelor se află, de regulă, pierderea controlului asupra consumului anumitor substanțe psihoactive (alcool, substanțe narcotice, medicamente etc.). În același timp, există o serie întreagă de dependențe care nu se referă la adicție în sensul său clasic, ci pot fi considerate tulburări obsesiv-compulsive ale personalității, însoțite de tulburări ale motivației, pierderea controlului asupra propriului comportament, tulburări psihice și degradare morală și etică.

Ludomania ca formă de comportament dependent

Printre aceste tulburări, care nu sunt legate direct de consumul de substanțe chimice, un loc aparte îl ocupă ludomania – dependența de jocurile de noroc. Aceasta include, de asemenea, preocuparea excesivă pentru pariurile sportive, cazinouri, loterii, tranzacționarea pe bursele de criptomonede, jocurile pe calculator și alte tipuri de activități care capătă caracterul unei preocupări obsesive. Comportamentul unei persoane care prezintă astfel de tulburări are adesea un caracter distructiv, adică unul care duce la consecințe negative.

Problema principală în tratarea unei astfel de tulburări este faptul că persoana dependentă solicită ajutor, de regulă, în stadiile avansate ale bolii, când consecințele distructive ale dependenței au provocat deja prejudicii semnificative în toate domeniile vieții pacientului. Până în acest moment, persoana este adesea cufundată în datorii, și-a pierdut o sursă stabilă de venit, un stil de viață echilibrat, are probleme psihice și, în multe cazuri, probleme cu legea, precum și o serie întreagă de probleme familiale și sociale. Motivul pentru solicitarea atât de tardivă a ajutorului este implicarea inițială în problemă, greu de observat atât de persoană, cât și de cei din jurul său – atitudinea extrem de superficială, în ciuda consecințelor cunoscute de toată lumea, față de problema dependenței de jocuri în stadiile incipiente ale dezvoltării bolii.

Cum se formează negarea problemei în cazul ludomaniei

La început, persoana joacă ocazional, decizia de a juca este relativ rară și spontană, iar pentru jucător pare o distracție nevinovată, o modalitate de a-și petrece timpul liber, unul dintre hobby-urile sale. Tocmai în această etapă a implicării în problemă, la persoană se activează și începe să se dezvolte un astfel de mecanism de apărare al psihicului precum negarea problemei. Acesta este principalul mecanism de apărare caracteristic psihicului oricărei persoane dependente. Acest mecanism servește la protejarea psihicului de efectele nocive ale stresului, însă principalul și fundamentalul său dezavantaj constă în faptul că, din momentul apariției și dezvoltării sale, personalitatea dependentă se cufundă într-o ceață de iluzii și încetează să mai evalueze critic situația reală.

Iluzia controlului la jucătorul dependent

Principala caracteristică a ludomaniei este convingerea constantă a jucătorului că deține controlul asupra situației. Iluzia controlului este una dintre formele negării. Persoana dependentă se convinge pe sine și pe cei din jur că este capabilă să oprească jocul în orice moment și să nu mai revină la acesta, în ciuda faptului evident că anterior și-a promis în repetate rânduri, atât sieși, cât și altora, că nu va mai juca. Iluzia controlului este susținută și de specificul modului în care este construit jocul și de forma externă a procesului de joc – în persoană se dezvoltă și este alimentată constant motivația de a continua jocul prin astfel de convingeri eronate precum „sigur voi avea noroc în curând”, „îmi voi recupera pierderile și mă voi opri”, „trebuie să schimb strategia, să măresc miza și totul va reuși” etc.

Principalele forme de negare a problemei în cazul ludomaniei

Există și alte forme principale de negare a problemei în cazul ludomaniei:

• negarea existenței dependenței – „Nu sunt dependent de jocuri, doar trec printr-o perioadă dificilă”.
• minimalizarea problemei și a consecințelor – problemele financiare, conflictele cu membrii familiei și alte consecințe ale dependenței de jocuri de noroc sunt percepute ca fiind minore și nesemnificative.
• raționalizarea comportamentului – sunt găsite explicații logice care justifică continuarea jocului: „Trebuie să recuperez banii pierduți”, „Joc doar pentru a câștiga bani”, „Dacă mă opresc acum, voi pierde șansa de a-mi recupera banii”.
• transferul responsabilității – cauza problemelor poate fi atribuită unor factori externi: ghinionului, unei strategii greșite, unei anumite case de pariuri, dificultăților financiare, stresului sau acțiunilor altor persoane.

Cum să depășești negarea dependenței

Este important să reținem că negarea poate fi depășită doar din interiorul personalității persoanei dependente, iar presiunea externă, de regulă, nu face decât să agraveze situația. Puteți citi mai multe despre metodele de depășire a negării în cazul dependenței în alte articole de pe site-ul nostru. În cadrul terapiei de grup, precum și în timpul ședințelor individuale cu un psiholog din cadrul centrului de reabilitare, se acordă atenția cuvenită depășirii negării la persoana dependentă.

De ce este important să solicitați ajutor la timp

Dacă dumneavoastră sau cei dragi vă confruntați cu o astfel de problemă, este important să nu amânați solicitarea ajutorului. În centrul nostru de tratament al dependenței de jocuri puteți primi exact acest tip de sprijin. Veți lucra cu specialiști cu experiență, care vă ajută nu doar să opriți comportamentul distructiv, ci și să înțelegeți cauzele acestuia, să vă restabiliți starea interioară, să învățați să faceți față stresului într-un mod diferit și să vă construiți viața fără dependență. Însoțim persoana în fiecare etapă – de la primul pas până la schimbări stabile.

Solicitarea ajutorului nu este un semn de slăbiciune, ci o decizie matură de a vă schimba viața. Și cu cât faceți acest pas mai devreme, cu atât aveți mai multe oportunități de a vă deschide un viitor fără dependență – stabil, lucid și plin de sens.